Citește rezumatul cărții "Prinț și cerșetor" scrisă de Mark Twain despre doi băieți născuți în Anglia care s-au născut în același timp. Unul dintre copii era prințul moștenitor al Angliei în timp ce, celălalt băiat se născuse într-o familie săracă. Când au crescut, cei doi copii s-au întâlnit și au observat că seamănă între ei ca doi gemeni. Prințul moștenitor era sătul de viața la curte și îl roagă pe celălalt copil să-i ia locul pentru un timp. Cei doi trec prin întâmplări grele, dar într-un final, lucrurile se rezolvă și cei doi copii rămân buni prieteni.
Print si cersetor de Mark Twain - Rezumat
Romanul "Print si cersetor" ne relateaza povestea a doi baieti care, intr-o dupa amiaza, isi schimba hainele intre ei, si, drept rezultat, ajung sa isi schimbe si vietile. Dupa multe aventuri, cei doi reajung acolo unde le este locul, unul dintre baieti reluandu-si pozitia sa regala, iar celalalt fiind recunoscut pentru inteligenta innascuta si inima sa buna.
Unul dintre cei doi baieti este mostenitorul tronul Angliei, Edward Tudor, fiul lui Henry al VIII-lea. Celalalt este Tom Canty, fiul lipsit de iubire al unui talhar si unei cersetoare. Coincidenta facuse ca Tom Canty si Edward Tudor sa se nasca in acelasi oras, Londra, in aceeasi zi.
Tom Canty traia in Curtea Gunoaielor (Offal Court), dincolo de Pudding Lane, una din zonele cele mai sarace ale Londrei. Era fortat de tatal sau sa cerseasca in fiecare zi, fiind batut cu severitate daca se intorcea acasa fara nici un gologan. Parintele Andrew ii alina cumva traiul nefericit povestindu-i despre nobilime, in vreme ce ii dadea lectii de morala, citire, scriere si limba latina. Indragind povestirile parintelui, ce descriau o viata mult mai frumoasa decat a lui, Tom Canty ajunge sa le retraiasca in imaginatie, visand la ele cu ochii deschisi.
Intr-o zi, visarile lui Tom il aduc in afara Londrei, pe langa palatele celor bogati, pana la Westminster, unde il zareste pe Edward Tudor, intr-un parc, dincolo de zabrelele unui gard. Printul il observa pe Tom in timp ce un ostas il indeparta in mod brutal de gard. Printul il mustruluieste pe soldat si il invita pe Tom in palat. Fiecare dintre baieti este fascinat de viata celuilalt, Tom de luxul si curatenia lui Edward, iar Edward de libertatea aparenta de care are parte Tom. Pentru ca fiecare din ei sa traiasca putin viata celuilalt, cei doi isi schimba hainele si descopera ca exista o foarte mare asemanare intre ei.
Atunci cand observa o vanataie pe mana lui Tom, printul alerga in afara palatului, fara a lua in seama felul in care este imbracat, pentru a-l mustra pe ostasul ce il brutalizase pe Tom. Soldatul, crezand ca are de a face cu un cersetor, il alunga pe print din fata portilor palatului. In acest fel, Edward Tudor incepe sa cunoasca viata unui baiat din popor, iar Tom Canty pe cea a unui adevarat print.
Strigand cu indignare si manie ca el este printul de Wales, Edward este batjocorit si inghiontit de multimea din preajma portilor palatului regal, batut de o ceata de baieti, pus pe fuga si muscat de niste caini. Nevoit sa se indrepte catre Londra, Edward rataceste pe strazi pana cand este prins de John Canty, tatal lui Tom, si dus cu forta pana in Curtea Gunoaielor.
In acest timp, Tom Canty ramane in apartamentul regal al printului. La inceput se bucura de luxul care il inconjoara, dar incepe sa isi dea seama din ce in ce mai mult ce i se va intampla daca va fi descoperit in hainele printului. Se intalneste cu Lady Jane Grey, ce devine foarte derutata de comportamentul lui Tom. Se raspandeste apoi in palat ,cu repeziciune, zvonul ca printul si-a pierdut mintile. De fiecare data cand Tom incearca sa spuna cate ceva pentru a infirma aceasta idee, cuvintele sale nu fac decat sa ii convinga si mai mult pe cei din jur ca printul a innebunit.
Dupa ce vorbeste cu "fiul" sau, regele Henry al VIII-lea da cateva porunci. Mai intai, ordona ca Ducele de Norfolk sa fie ucis, astfel incat printul sa poata fi numit mostenitor fara vreo opozitie. In al doilea rand, hotaraste ca toate persoanele de la curte sa nu dea de veste despre nebunia printului si sa ignore orice manifestare a acesteia. In al treilea rand, ii porunceste printului sa nu mai spuna nimic despre Curtea Gunoaielor si sa incerce sa isi recapete sanatatea mentala. De asemeni, se stabileste ca lordul St. John si lordul Hertford sa fie tovarasii sai, pentru a-l supraveghea si a-i reaminti cine este el cu adevarat.
Prima ceremonie la care trebuie sa ia parte Tom este un pranz. Desi face mereu gafe, comportamentul lui este trecuta cu vederea. Dupa aceea, el gaseste o carte ce descrie eticheta de la curte, si incepe sa invete cum trebuie sa se poarte. Urmatorul eveniment la care trebuie sa participe este o serbare fastuoasa pe raul Tamisa.
Scena actiunii se muta apoi la printul de Wales, care este acum sub stapanirea lui John Canty. El este adus intr-o camera murdara in care traieste familia Canty si ajunge bataia de joc a vecinilor adusi drept martori ai iluziei sale ca ar printul de Wales. Mai tarziu, este batut pentru ca nu adusese nici un ban acasa.
Tarziu, in noapte, famila Canty este trezita din somn de cineva care vine sa ii anunte ca omul pe care John Canty il lovise cu ciomagul in timp ce isi aducea "fiul" acasa murise. Pleaca cu totii in fuga din casa, Canty tinand strans de brat pe print. Cu toate acestea, printul reuseste in cele din urma sa scape si sa fuga de langa batranul Canty.
In vreme ce Tom sta la masa cu nobilii si urmareste ceremonia mareata a cinei, adevaratul print se afla la portile Guilhall-ului, incercand sa intre si sa scoata la iveala faptul ca el este autenticul print de Wales. Multimea il ia in ras si este cat pe ce sa fie batut, dar este salvat de Miles Hendon, care isi face pe neasteptate aparitia si il apara. In timp ce printul si cu Hendon se infrunta cu gloata de afara, iar nobilimea se distreaza inauntrul Guilhall-ului, un mesager aduce vestea ca Henry al VIII-lea a murit. Tom Canty este astfel inaltat din rangul de print in cel de rege, iar prima sa porunca este ca ducele sa Norfolk sa fie eliberat.
Intre timp, Hendon il conduce pe print, prin multime, catre locuinta sa de la un han de langa podul Londrei, si apoi merg impreuna in oras. John Canty ii intalneste pe cei doi si incearca sa-l ia cu el pe print, crezand in continuare ca este fiul sau, insa Hendon reuseste sa-l alunge. In camera lui Hendon, printul se poarta asa cum era obisnuit la curte si se asteapta ca Hendon sa il slujeasca. Hendon se supune poruncilor printului, fara a protesta. Drept rasplata a ajutorului si bunatatii sale, lui Hendon i se acorda privilegiul de sta jos in prezenta regelui si este facut cavaler.
Dimineata, Hendon pleca din han in vreme ce printul doarme, pentru a cumpara niste haine noi pentru baiat. Atunci cand se intoarce, descopera ca printul este plecat, si afla ca a fost luat de un flacaiandru catre capatul dinspre Southwark al podului. Desi Hendon incerca sa il gaseasca, ii pierde urma.
In aceeasi dimineata, Tom Canty este trezit, imbracat si hranit. Apoi, lordul Hertford il duce in sala tronului, unde este nevoit sa asculte mai multe rapoarte plictisitoare despre treburile statutlui. Cu toate ca Tom reuseste sa se descurce dstul de bine in aceasta situatie, lordul Hertfod ii atrage atentia asupra unor boacane. Dupa amiaza, Tom profita de discutia cu Humphrey Marlow, baiatul ce primea bataie in locul sau, pentru a invata multe din lucrurile pe care trebuia sa le stie in noua sa calitate. De aici incolo, Tom se slujeste de orice ocazie pentru a tine minte si a se instrui despre indatoririle sale regale.
Urmatoarele doua zile sunt asemanatoare celei dintai, iar Tom devine din ce in ce mai familiarizat cu ceea ce trebuie sa faca. In cea de-a patra zi, larma facuta de o multime ii atrage atentia. Se uita pe geam si intreba din ce pricina are loc acea tulburare, iar un sol ii aduce la cunostiinta ca gloata de afara se tinea dupa un barbat, o femeie si o fetita ce urmau a fi executati pentru crime savarsite impotriva linistii si bunei randuieli a regatului. Tom porunceste ca cei trei oameni sa fie adusi in fata sa, si, dupa ce ii chestioneaza si le hotaraste sentintele, castiga admiratia tuturor celor de la curte, care incep sa se intrebe daca nu cumva nebunia nu il mai afecta. Reincrezator in sine, Tom participa la o masa regala, fara a se mai fastaci si a mai face vreo greseala.
Intre timp, printul este nevoit sa ii urmeze pe John Canty si complicele sau, Hugo. Adoarme pe o gramada de paie, si, cand se desteapta, aude mai multe povestiri despre injustia legii din regatul sau. Manios, el declara ca legile nedrepte vor fi abolite. Vorbele sale, precum si pretentia lui de a fi regele Angliei, ii aduc batjocura unui grup de vagabonzi ce se alaturasera lui Canty si lui Hugo. Silit sa calatoreasca impreuna cu acesti nelegiuiti tovarasi, refuza sa ia parte la faptele lor rele, si, pana la urma, reuseste sa scape de ei, dupa ce ii marturiseste unui om ca Hugo este talhar. Rataceste apoi pe drumuri de tara, cautand adapost si mancare, gasind, in cele din urma, drept loc de dormit un grajd. Atunci cand se trezeste, da ochi in ochi cu doi copii, care il cred ca este adevaratul rege si anunta aceasta veste mamei lor. Femeia ii da de mancare si il pune sa faca mai multe treburi in gospodarie. In timp ce lucreaza, ii zareste pe Hugo si Canty sosind in fata casei, asa ca isi ia talpasita si se ascunde in padure. Aici gaseste un pustnic batran, cu adevarat iesit din minti, care ii da de mancare si se ingrijeste de el, dar atunci cand afla ca este regele Angliei, fiul lui Henry al VIII-lea, este macinat de gandul razbunarii. Il leaga pe baiat si este pe punctul de a-l injunghia atunci cand la usa colibei sale isi face aparitia Miles Hendon. Pustnicul incerca sa il alunge pe Hendon dar, in absenta lui, John Canty si Hugo pun mana pe baiat si il iau cu ei.
Inca o data, Hugo se straduieste sa il faca pe print sa cerseasca si sa participe la faradelegile sale, insa Edward refuza sa aiba de a face cu asa ceva. Hugo se hotareste sa il arunce pe print in mainile legii, asa ca fura pachetul unei femei, si il pune in mainile lui Edward, dupa care isi ia talpasita. Multimea adunata il acuza de furt pe print, si el este cat pe aci sa manance bataie, insa chiar atunci Miles Hendon ii vine iarasi in aparare. Pentru a da satisfactie oamenilor, Miles si printul se predau unui judecator de pace. Judecatorul este bun la inima, si da o hotarare dreapta. Hendon reuseste sa il convinga pe strajnic sa il elibereze pe baiat, si pleca impreuna cu regele catre Hendon Hall, pe unde Miles nu mai calcase de zece ani.
Atunci cand ajung acolo, Hugh, fratele lui Miles, si lady Edith, care il iubise odata pe Miles, neaga ca l-ar cunoaste pe acesta. Hugh il reclama pe Miles ca ar fi un impostor, iar printul este dus la inchisoare impreuna cu el. Aici, printul descopera conditiile mizere de viata din inchisorile tarii sale, si aude alte povesti despre lipsa de dreptate a legilor englezesti. Pana la urma, Miles este condamnat sa fie legat doua ore la stalpul infamiei, primind, de asemenea, douasprezece lovituri de bici din pricina printului ce isi afirmase din nou adevarata identitate.
Chiar atunci cand printul se intoarce la Londra, Tom Canty invata ce trebuie sa faca ca si rege si se pregateste pentru incoronarea sa. In ziua incoronarii, el calareste in fruntea unei mari procesiuni prin toata Londra, inclusiv prin Curtea Gunoaielor, zarindu-si cu aceasta ocazie mama si tagaduind ca o cunoaste. Imediat dupa aceea, el este insa cuprins de remuscari.
Incepe ceremonia incoronarii si, chiar in momentul cand arhiepiscopul de Canterbury este gata de a-i pune coroana pe cap, adevaratul print paseste in fata si isi cere drepturile. Tom confirma ca Edward are dreptate, si sunt puse mai multe intrebari pentru a se determina identitatea celor doi baieti. Edward Tudor isi confirma pozitia de print si mostenitor al coroanei dupa ce ii spune lordului St. John unde se gaseste sigiliul Engliterei.
Atunci cand Miles Hendon, care fusese separat de print, isi face aparitia la Westminster, este arestat si adus in fata recent incoronatului rege. Pentru ca Hendon crezuse ca baiatul era nebun de-a binelea, nu ii vine sa-si creada ochilor cand il vede pe tron. Pentru a-l pune la incercare, cere un scaun si se aseaza pe el in prezenta regelui. Edward spune ca Hendon are dreptul de a face acest lucru, si ca prietenul sau este cavaler, numindu-l apoi pair al Angliei si conte de Kent. Mai tarziu, Tom Canty primeste titlul de “fin al regelui”.
In ultimul capitol, are loc incheierea mai multor intrigi din roman: Hugh Hendon nu este condamnat, dar paraseste Anglia pentru a pleca in Europa, lady Edith se marita cu Miles, Edward ii rasplateste pe toti cei ce fusesera buni cu el , ii pedepseste pe cei care ii gresisera, si indreapta erorile justitiei pentu cei nedreptatiti de legile Angliei. De-a lungul scurtei sale vieti si domnii, Edward Tudor si-a adus mereu aminte de aventurile sale si, din aceasta cauza, a guvernat tara cu o mare indurare fata de toti supusii sai.
