"Europolis" de Jean Bart - carte electronica

Citeste online cartea "Europolis" scrisa de scriitorul roman Jean Bart. Citeste cartea electronica: "Europolis" disponibila in biblioteca noastra online.


Daca doriti sa cumparati cartea in format clasic, o puteti face din libraria Elefant.ro. Pretul ei este 8,34 lei. Pretul este redus de la 13,90 lei.

Puteti cumpara cartea si din libraria Libris.ro. Pretul ei este 6 lei. Libris are transport gratuit pentru orice comanda.

Puteti cumpara cartea si din libraria Bookcity.ro. Pretul ei este 6 lei.

Titlu: Europolis
Autor: Jean Bart
Domeniu: Fictiune, Literatura romana, Literatura Romana Clasica
Editura: Curtea Veche
Anul aparitiei: 2010
Tip coperta: Cartonata
Format: 120x200
Numar pagini: 290






Comanda cartea

Despre cartea "Europolis" 
„Dincolo de orice alte consideratii, Europolis ramane un foarte frumos roman de epoca despre efemeritate, iluzie si esec, un roman in care mozaicul etnic al lumii levantine de la gurile Dunarii serveste drept fundal social si efigie identitara a frontierei maritime romanesti. Sigur ca intre timp multe s-au schimbat, iar Sulina de azi nu mai seamana cu portul dinamic si cosmopolit din anii ’20. Insa farmecul si puterea de seductie a cartii lui Jean Bart raman intacte, peste timp si mode. O carte pitoreasca si melancolica, a carei prospetime exotica va face sa viseze inca multe generatii de cititori. si care, de fapt, asteapta sa fie redescoperita.“ - Paul Cernat

Despre Jean Bart
Jean Bart este pseudonimul literar al scriitorului Eugeniu P. Botez (n. 28 noiembrie 1877, Burdujeni, județul istoric Botoșani - d. 12 mai 1933, București), împrumutat de la un faimos corsar flamand al secolului al XVII-lea. A fost membru corespondent (din 1922) al Academiei Române.


fragment
Se opri din citit. Îi veni deodată în minte o idee salvatoare. Și o luă la goană pe chei, cu scrisoarea în mână, cu capul gol, amețit, beat de emoție.
Se opri la ușa unui birou comercial.
— Logaridis e aici?
Un craniu socratic apăru desgolit în cadrul ferestrei.
Logaridis era socotit ca cel mai erudit și mai înțelept bătrân al portului. Venise de la Atena ca profesor la școala comunității elene. După câțiva ani fu angajat gramoticos la cel mai mare birou de comerț din port. Era consultat de compatrioți în toate chestiile grele. Da sfaturi și traducea acte și scrisori din limbi străine.
— Horiste! horiste cumbaru! poftim, poftim, cumetre, la birou.
— Nu… e mai bine afară, îi răspunse Stamati arătându-i scrisoarea.
— Bre! bre! făcu bătrânul înțelept al portului, potrivindu-și ochelarii încălecați pe un nas enorm.
— Numai odată bate norocul la ușa omului… numai să știe să-i dea drumul la vreme.
A doua zi, Duminică, toate cafenelele gemeau de lume. Nu se vorbea în tot portul decât de scrisoarea Americanului. Toți voiau să-l vadă pe Stamati, să-l hiritisească, să citească slovele cu ochii lor, să pipăie măcar odată scrisoarea ce căzuse între ei ca o minune din cer.
Cafeneaua lui Stamati Marulis era pavoazată ca în zile mari, la sărbători naționale. Ca și la 10 Mai, afară la ușă fâlfâiau în bătaia vântului tricolorul românesc și albastru-alb, culorile naționale grecești.
Pregătirile începură dis-de-dimineață. Stamati dase ordin băieților din cafenea să scoată grădina afară. Grădina se compunea din opt oleandri palizi, crescuți între pereții de tinichea ai unor bidoane de petrol văpsite în verde.
De câte ori consumatorii arătau dorința de a-și sorbi cafelele turcești la aer, în sânul naturei, Stamati scotea grădina afară, înșirând oleandrii în jurul meselor, pe chei, în fața cafenelei. Noaptea grădina mobilă era transportată înăuntru.
Comments