Henriette Yvonne Stahl

Biografia, debutul literar si opera literara a scriitoarei Henriette Yvonne Stahl.

    Henriette Yvonne Stahl s-a nascut pe 1 septembrie 1900 la Saint Avald, Franța si a murit pe 25 mai 1984 la București. A fost scriitoare și traducătoare in limba română. A fost sora sociologului H. H. Stahl și fiica scriitorului Henri Stahl.

Biografie
    Scriitoarea s-a născut în Lorena într-o familie franceză. Medicii francezi o decretaseră la naștere "non viable", mama ei trecând prin mari probleme financiare și depășind o depresie profundă. În 1901 familia ei se stabilește în România, și scriitoarea primește cetățenia română. Tatăl său, Henri Stahl a fost autorul unei celebre metode de stenografie și stenograf șef al Parlamentului, prietenul de o viață al istoricului Nicolae Iorga. Face liceul în particular, începe școala la vârsta de 9 ani din cauza sănătății ei șubrede.

    În anul 1918 este trimisă de părinți ca să locuiască la țară în familia ordonanței care-i salvase viața tatălui ei pe front, Iordache Dumitru. Soția acestuia este prototipul eroinei romanului Voica. Debutează în literatură cu poeme în proză publicate în revista Flacăra, în 1931. Urmează Conservatorul de Artă Dramatică din București între anii 1922 - 1925, unde studiază actoria la clasa actorului Ion Livescu. În 1931 îl cunoaște pe poetul Ion Vinea alături de care va rămâne 14 ani . Din 1945 îl cunoaște pe romancierul Petru Dumitriu cu ocazia premierii acestuia pentru cea mai bună nuvelă a anului. Acesta se mută la ea acasă din 1946 ( inițial lângă Cișmigiu, ulterior pe Pake Protopopescu nr. 89 , unde se află și acum o plachetă in memoriam a scriitoarei ) . Legătura dintre ei va dura aproximativ 10 ani, în pofida diferenței mari de vârstă ( 24 de ani! ). 

    În 1954 are loc un episod interesant : căsătoria celor doi, urmată aproape imediat de divorț . Explicația probabilă este dorința de a-i asigura scriitoarei un venit decent și statutul de relativă protecție în fața abuzurilor ca fostă soție de nomenclaturist.

Debutul ca romancieră
    Unele dintre romanele ei, tipărite între cele două războaie mondiale, vor fi primite elogios de Garabet Ibrăileanu și Mihail Sadoveanu, mai ales că debutul cu romanul Voica se va produce în paginile "Vieții Românești" (1924). Participă cu acest roman la concursul de debut în proză al ziarului Dimineața și deși nu îl câștigă, va intra în atenția câtorva mari critici sau scriitori din epocă. Romanul, care va fi retipărit după 1944, și apoi, in a treia ediție, abia în 1972, conține o imagine neidealizată a existenței rurale, prezentând faptele în stil naturalist, dar și justficându-le. 

    Romanul Voica obține premiul Societății scriitorilor români în același an. A scris și literatură în limba franceză iar o parte dintre romanele ei au fost publicate în Franța în traducere proprie.

Opere literare
- Mătușa Matilda - patru nuvele (Mătușa Matilda, Nu poate fi, Prăbușire, La bătălia de la port Arthur)
- Steaua Robilor - 1934,
- Între zi și noapte - 1942
- Marea bucurie - 1947
- Fratele meu, omul - 1965
- Nu mă călca pe umbră - 1969
- Orizont, linie severă - 1970
- Pontiful - 1972
- Martorul eternității - 1975
- Lena, fata lui Anghel Mărgărit - 1975
- Drum de foc - 1981

Opere traduse de autoarea însăși în limba franceză

Entre jour et nuit, Seuil - 1969
Le temoin de l'eternite, Caracteres - 1975
Horizon, ligne severe, L'Athanor - 1976

Traduceri - A tradus din limba engleză, integral:
Ciclul de romane Forsyte Saga de John Galsworthy
La răscruce de vânturi de Emily Brontë
Gora de Rabindratanath Tagore, din limba franceză
Genji Monogatari de Murasaki Shikibu
Misterele Parisului de Eugene Sue
Laurențiu magnificul de Marcel Brion
Drămuitorul de suflete de André Maurois
etc.

Aceasta biografie are ca sursa site-ul Wikipedia.
Comments